vineri, 14 decembrie 2012

câmpina

bâzâit de albine peste pepeni
pereți cu nume love plus și egal
liceence cu vipușcă-n crăpătura fustei
fumând furiș în spate la ferometal

cutii cu discuri de vinil topite în fața unei case cu grifoni
și trandafiri de fier forjat, crăpată, strânsă numa-n iederă
și flori de castan printre casete de atari 2600 și jaluzele
un nu te supăra frate cu pioni spălăciți jaluzele cu ațe putrede
sfert de carte pătată cu gem “radu merișor nu a scris decât o poezie
în liceu s-a fâstâcit când i-au găsit-o la sfârșitul caietului șoricelul panait
mi-e amic neprețuit căci în pielea-i de cartof stă ascuns un filozof”

un imperiu de pisici întinse la soare mestecându-l cu ochii mijiți
o hoardă de aur – risipită – de monede de-o sută
o escadrilă de samare de ulm, de mâțișori de plută
o federație klingonă de guguștiuci ce-aleg stafide din corn, liniștiți
cu dunga aia în jurul gâtului sfidând ghilotina și bastilia

trotuarul sclipește – în asfalt au pus mică
și fug înspre gară, e unu și mi-i că
pierd trenul de cluj careva
săzică.

câmpina

la câmpina-n gară miroase-a pijeat
și miroase și când eji dân gară
în sala sterilă, doctorii în 'alat -
tot miros dă pijeat, dă dai mațu afară

în turnătorie stă tovarășu meu zeus bulan merge
pă marginea la balcon ca nadia comăneci beat la doo noaptea
măsa să roagă la sfânta duminicuță să cază îl pupă că e teafăr merge
la jcuală își bagă pixu în cur pariu pă cinci lei dă centimetru
un muist a adus odată un pix multicolor cu șaișpe capete
zeus bulan erou național a făcut patrujdă lei a dat pufuleți la toată bodega

ascult muzică pă floppy un empetrei dă un mega
zeus cu tata taie curcanu pă balcon
sare mărgele cu sânge eu mă joc calm pă sega
broaștedeluptă & dubludragon

în piață la ceas miroase-a gogoașe date în loc dă zaăr
cu făină dă pește marița nebuna urlă că nimeni nu jtie când vor
veni spațienii probabil când va muri ultimu buș al americii și lumea oleo fetico
lumea va fi plină dă bulgari tonți și cu cuaili mari ca dă bivol așa e bulgarii tonți
și cu cuaili mari ca dă bivol.

marți, 11 decembrie 2012

Interior (proză scurtă)

Lună aproape plină, ciobită în sud de nori, fix sub craterul Tycho și razele lui –  pumn printr-o pânză de păianjen. Plantele mici freamătă, viermuiesc sub vânt. Câțiva gândaci încearcă să se lipească de pământ, cu nisipul fin crănțănindu-le pe sub elitre. O jumătate de Neumarkt se rostogolește perfect, ca o gimnastă; se rezeamă pe dop de două ori și – 101 scânteind și din roți, și din pantograf, o strivește – chiar înainte de a treia rotație. Lens flare într-o fereastră.

Cameră gălbuie, cu colțurile tavanului rotunjite de vechime, aproape ca o minge de ceară. Oglinda pentagonală, prelungă, e umplută de o siluetă goală care se mișcă mașinal. În trupul ei reflectat, argintul sărit desenează găuri de glonte. Pe jos, apa amestecată cu spumă de ras (Damaris, cu mirosul ăla de bătrân și săpun de casă) linge literele de pe foile împrăștiate și le înlocuiește cu un ogham de păr țepos.

Radio înțepenit pe staticul din banda AM. Uneori răzbat sunete de saxofon și contrabas, de jazz foșnit într-o pungă de hârtie. Coji de portocale palide, zemuind la fund de sticle înalte de rachiu, mânjite cu flori gălbui. Silueta iese din oglindă și tulbură una din sticle. În pahar ninge ca într-un prespapier icterin. Haloul curcubeean din spatele Fecioarei Maria cu limbi de ceas servind drept mustăți supradimensionate începe să se rotească irizat – ca în orice reprezentare canonică respectabilă a Născătoarei pe LSD.

Silueta se întoarce în oglindă, cu ceva verzui bine echilibrat pe penisul ei erect. Sunt vreo 10 lei în bancnote de 1 leu, potriviți cu grijă, cum se potrivesc covoarele pe garduri înainte să fie bătute. Bancnotele încep să foșnească frenetic, radioul înțepenește într-o sinusoidă interminabilă, elitrele gândacilor zbârnâie până când bătăile nu se mai disting. Prin ultima fereastră transparentă (în formă de acvilă cruciată) se zărește capul penisului aproape tumefiat, cu o picătură de lichid preseminal în vârf. Nicolae Iorga privește sever, încercând să-și scape barba.

Falsificarea acestor bilete se pedepsește conform legilor...

marți, 27 noiembrie 2012

cutiuţă muzicală (dimineaţa)

"domnye dragă, poţ să-mi zâci und'e-yi prăvălia d'e DOMO?" 
- Om cu clop, mall din Cluj

uimit mă poticnesc pentru o clipă de lucruri
ceaţă cartofi prăjiţi reci margini pătrăţoase de gamepad
ninsoare neagră de pix ars capace de ceasuri de
sub care ţâşneşte părul oţelos
curcubeele de benzină din băltoacele de pe jos
niagara de litere dintr-o fereastră de DOS
când dai dir /s şi uiţi să pui /p
ca un pieptene de cutiuţă muzicală
de dinţişorii de pe plăcile de-alamă
cliii

      peşti cu genele lipite de pulpele mele
: aşa începe tripul, apoi mă stropeşti cu părul
pe genunchi pe coapse pe pubis printre
colţurile unde nu ne-am lipit încă ţâşneşte lumină
ne-nchegăm cald, ca apa picurată-n făină
ne-nghiţim în taină (taina cea de cină)
copleşit c-ai picioare, şi n-aş vrea să-ţi ies dintre -
arcul înţepeneşte cu clinchet - duş şi ger
o mie de furnici roşii îngropându-se-n sub
ţiiii

       oara mea pe când gâfâi spre lucru
o maşină gata să mă lovească i-am zgâriat
portiera cu fermoarul de la şlit şi
mă rog să nu tâmpesc pân-la căderea serii
mereţi voi rangeri ai puterii, 
voi falnici şi preschimbători rangeri ai puterii
căci eu voi sări ca mario când voi veni
mario, cel ce atunci când sare, cade
c-un steag şi-o lume-ntreagă la
piiii

      cioare.

sâmbătă, 3 noiembrie 2012

un poem făcut 90% din search results pentru blogu ăsta

ce fain vine maieul ca limba mea în pizdă
nu pot să îmi reviu
google search cele mai mari cururi din lumi și pizde
a map of all our failures review
aș vrea să îți pap țâța (copyright vlad drăgoi) deci pot să-mi spui
hapsân
să îmi strecor mâinile în
cum se numesc căsuțele văzute la
cernăuți storojineț
când vine moș crăciun tati
cum vine sânge pe pizdă filmuleț.


vineri, 2 noiembrie 2012

un rep


Audio and voice recording >>yo
korbea e mereu în vârf chiar și la poalele feleacului
îți spun din capul locului că nu-ți știi locul capului
vrei un indiciu? fix sub biciul și barda satrapului
eu te-am samplat să văd cum dai glas din sat rapului
am ridicat pragul lui, nu am cedat hapului - acum 
dau sah-mat trapului verbal și dau start trackului
pe notele tabului, pe beat și de dragul lui
căci dracu mi-e dat mie în loc să fiu dat dracului
(să îți explic: când am semnat contract cu dracu' n-a văzt scrisu' mic)
te dau în fapt, îți fac în ciudă, și asta-n ciuda faptului
că măta se udă în pizdă și-n gură la arătarea glandului
tulind spre tulnic țipă "tulai", dar tu l-ai mic între tuleie
că nu poți satisface nici măcar parodic o femeie
aș spune că ești lăbar dar, sincer, nu cred că îți dă mâna
eu sunt lăptar: scot unt din pizde; când termin, bag smântâna
căci am plămân, am skill la kill cât să te las schilod
pe ritm stăpân te bag în pământ fac scratch pă discu' cu prohod
închei flowu' pentru norod, pun clopu-n cui, zic sara bună
păstrez cu drag în coiu stâng pasta ta dă dinți p-o lună.

când te trezeşti

te vei da cu capul de pereţi că ai înghiţit pastila roşie
cu gâtul găurit jumate vulvă jumate socket 939
urmează ziua pe care ai învățat-o pe de rost și
aura frigdă ce-ți gâdilă vertebrele ca și cum
ar fi fost scoase în abur de la congelator apoi o piftie de
clipe fibroase clipe de glockenspiel clipe râncede
ținute laolaltă doar de gelatină
între

clipele când cineva joacă șah pe fast-forward
cu umbre de florărese băbuțe cu ceapă-n sacoșe
levitând spectral în caroiajul pieței mănăștur și
între

20 de next-uri pe mp3 player
apăsat prin buzunarul de la piept încercând
să nimerești cu shuffle piesa pe care o vrei
în loc să o cauți pur și simplu (asta e o lecție
profundă despre dragoste bă)
între

mușchii și pielea ta se strecoară altcineva te
ia peste haine se minte că ești carne din carnea lui
ca mucii lipiți atât de puternic de nas încât
crezi că e piele și ți-e teamă s-o rupi
între

visele cu pleoape puroind de larve și pupe
și clipele când tresari și vrei să o pupi
milogește-te la creier, împreunează-ți emisferele
cu evlavie fă amin cu hipofiza roagă-te să te
scoată din lumea asta unde se mâncă mici se
ascultă burzum so grim so kvlt so trv

and few people know green from blue

luni, 29 octombrie 2012

i-am spus (sonet)

nu mă duce în locul ăla futut și îngust cu aburi de aluat înnecăcios tencuiala se desprinde ca o coajă
de vărsat și casele săsești vomită lumină verzuie încerc să-i desprind o șuviță din coadă să-i taie
obrazul până desfac degetele strugurii se fac must jeturi violet tulbure tâșnind pe lângă noi găurind
pământul un pahar de iaurt unul de var turnate egal pe umeri furnici roiesc panicate cu al treilea
segment al abdomenului tăiat ducându-l în fălci ca pe o sămânță răscoaptă făcându-și treaba
prefăcându-se că totul e în regulă găuri în pielea arcadei buricele degetelor se potrivesc perfect ca în
catifeaua roșie din jurul compasurilor chinezești sori arzători și ciclici văzuți prin sticle de bere vreau
să știu cât e ceasul dă-mi capacitorul de flux aruncă-l în cada tencuită cu falafel și skittles înnoadă-mi degetul în cravată roag-o pe măicuța precista să-mi dea gigawați 1 punct 21 gigavați către timpul
când toate femeile purtau ornic cu capac rece între sâni
iar tu emilia te-ai fi dat
în leagăn cu pulpele
goale

cu pubisul zâmbind ca un delfin

marți, 16 octombrie 2012

dordeduh - dardeduh


moar liek dordenegurăbungetcândnusugea, amirite?

Review-ul ăsta va fi rapid și murdar. Varianta tl;dr pentru intelectuali:
"Versurile și muzica acestui album sinergizează deplin pentru a te transporta într-o lume mitică, o lume epopeică în care Ahile apoteozat, împungând văzduhul cu sulița sa, târăște după sine leșul lui Hector. Prin uretra ta."
Varianta pentru hipsteri:
"It's so bad it's almost mainstream"
Varianta pentru retardați:
"Un suprinzător album cu influențe de rocnebunșisatanist marchează reîntoarcerea pe scena etno a îndrăgitei formații RO-MANIA".

 

Artworkul

Nimic mai ezoteric și păgân decât niște capete de pulă stilizate care se aleargă în pecetea patriarhiei  gravată cu capul pulii înroșit pe o buturugă de forma Antarcticii centrată într-o borâtură tomnatică garnisită cu suber căcăniu brăzdat de vase libero-lemnoase. Fontul titlului albumului pare scris de un poponar pe pachetul în care îi dăruiește (DE DUH) amantului său poponar o sticlă de Chardonnoyeyncur care dublează ca buttplug.

 

Muzică

Până și combinația de nume e nefericită - DORDEDUHDARDEDUH.  Ar putea fi o onomatopee evocatoare pentru sunetul de toacă, dar sună mai degrabă a scaun vibrând sub pâlnia subwooferului uman (BĂȘINI, DA E VORBA DESPRE BĂȘINI UMOR NEMURITOR) și are ceva din prețiozitatea țiganilor care-și botează minipirandele Marilena-Marinela-Miaiela sau latinizează fără să-și dea seama pe Cireșica în (srsly!) Cerasela.

Voi asculta acest rahat o stăpâne Korbea, deși glandul tău penian e cea mai bună cască intraauriculară >>
Bucata asta din finalul piesei mai decente de pe album (Jind de tronuri moar liek Poftă de veceuri) - care face tranziția spre "Flăcărarii") sintetizează în 4 minute toate bolile de care suferă. Piesa pare să se termine cu un breakout decent, stingându-se spre outro. Atmosfera e relativ ok, deși chitara stagnează într-un riff mai lipsit de imaginație decât sexul într-un cuplu de contabili după 25 de ani de căsătorie OH BABY CE SOCOTEALĂ LUNGĂ AI STORNEAZĂ ÎN CREANȚELE MELE NESĂTULE. Synth-ul o salvează, același synth brânzos gen "OMG EXTRATEREȘTRII ÎN CARPAȚI TRANSCEDENTALUL ÎMI ȘUIERĂ PRIN CUR" care va deveni repetitiv și agasant pe parcursul albumului.
Chitara se stinge; clapa trage ultimele guri de aer și ohnoyoudidn't FINAL FALS ce surpriză ești un moțart măiastru starostele și cobzarul m-ai prins am mușcat din capul pulii pe care l-ai pus cu vicleșug în cârlig - probabil că atunci când ascultă asta, Hupogrammos stă lângă mormintele strămoșilor și îngână satisfăcut "băsămbapula compun mai bine decât vă descompuneți voi". Așa că piesa continuă cu o variație minoră a temei precedente cu o inserție ușor poliritmică (evoluează, cum s-ar zice în româna străveche: de la râng-tâng la râng-tâng-tâng) și, după cum ar spune orice femeie sub pătimașa apăsare a voinicului Korbea UH AH ĂH ÎH [vocală]-H NU SE MAI TERMINĂ...
O ba da! Iată, tobele au încetat - și deși am căști intra-auriculare + gland penian care ar face-o pe mă-ta atât soundproof, cât și waterproof -  totuși îmi pare că aud afară țigănuși colindând cu capra DAR STAI PUȚIN SUNTEM ÎN LUNA DE GRAȚIE OCTOMBRIE OH NOES ALT FINAL FALS la naiba dordeduh știi a-ți chiti lucrul ca uncheșul meu Nelu cu care mă jucam "găsește coceanul vânăt pe sub plapumă" KORBEA PLS. Urmează cel mai penibil moment de pe întregul album, în care - pe fundal de electroceteră - flăcăii munteni din boxa stângă țâpuresc "flăcărarii AU dăruit", iar ardelenii din dreapta "O dăruit", apoi trec Carpații să dea (din boxa dreaptă, "deie") mâna cu toți frații, și conchid leninist că "omul nou să înflorească" și să "OFERE lumii voioșie". Iată scrisoarea lui Neacșu, reeditată cu mult simț arhaic de Dordeduh:

"Mudromu i plemenitomu i onestomu i bogum graciously-endowed-omu jupan Hanăș Begner ot Brașov, mnogo stare clinică bună ot Neașul ot Dlăgo-urbe i pak informez pre domnia ta za manevrele militare ale turcilor cum am audzitu eu că monarhul autoritar din perioada interregnului otomana au eșit den Sofie și almintrile au transbordatără pre Dunăre..."

Tot ce e bun în albumul ăsta e un self-ripoff după "OM". E ca și cum și-ai face un mulaj după pulă, ți-ai tăia-o, măcina-o în pastă fină și apoi ai turna-o în mulaj, purtând dildoul rezultat drept strapon. "Calea roților de foc" e cel mai strigător la cer și bătător în toacă exemplu. Găsiți diferența. Vă îndrăznesc; vă dubluîndrăznesc, mamăfutorilor!



Negură de duh - Calea roților tăcute >>


Instrumente și producție

Sub-par. Parul fiindu-le proptit voinicește în țeastă. Poate o fi de vină mp3 vbr320 (haha it's funny cuz it isn't), dar albumul sună ca o casetă trasă după caseta trasă după CD-ul original ținut de un camionagiu ca anti-radar. Dinamică zero, volum scăzut; pare efectiv timid, ca și cum Gorgoroth ar zice în șoaptă "May I sing a brief pianissimo about Satan?" Pardoxal, sună hi-fi într-un mod rău (așa cum există lo-fi care sună bine, cu o asprime  rece care contribuie la atmosferă nu am zis Darkthrone dar da, Darkthrone), overpolished, tocit, înfundat ca o trupă de hipsteri de 14 ani care repetă într-un dulap tapetat cu cofraje de ou ca să nu-și supere mămicile.
Chitara e incredibil de fadă, cu excepția câtorva riffuri mai reușite, a două interludii și a momentului când e folosită impromptuu drept zongoră (nimic lăudabil acolo). Bassul e un downgrade enorm - îmi amintesc că în live-uri se folosea o minunăție de double-neck, fretted și fretless, care armoniza versatil sunetul percusiv cu ăla smooth, pământos, "untos" - aici sună incredibil de "default" atunci când e audibil și nu e îngropat sub tobăritul mai degrabă spasmodic decât variat (nu știu exact dacă sunt tranziții între măsuri sau dacă toboșarul are nevoie de un roi de albine ucigașe ca să compună). Clapa dă textură destul de bună, până când devine exasperantă HURR DURR CEȚURI TRANSILVANE BĂȘINI GOTICE PRIN TARAGOT. Instrumentele de suflat (DAR DESTUL DESPRE PENISURILE MELE) oscilează între decent și chestia-aia-la-care-orbeții-cântă-fur-elise-teicaibretăuei-prin-piețe-de-sărbători. Vocalele clean nu ar da atât de rău, dacă nu ar fi modelate după troparul învierii pe glasul al treilea. Srsly, dacă aș pune Dordeduh în biserică, babele ar sări deja să pupe icoane și să psalmodieze pe nas după ei, având încă în trompa lui Eustachio damful pulilor din tinerețe.

Versuri

Versurile se apropie - ba chiar depășesc în cheesyness ăăă (îmi trebe sinonim arhaic și dacic) BRÂNZOȘENIE precedentul apogeu atins de Negură Bunget v.2 beta pe "Dacia Hiperboreană": "unde infinitul domnește stăpân / pân la porțile Daciei / din nedistinsul polar primordial / cobor planurile posibilității universale" - ceea ce e probabil cea mai tare strofă scrisă de un textier pe dava despre dave sau cea mai abstractizată descriere a datului jos pe frânghie al slăninii din pod, de la răcoare.

"EEE IIIAA AAAAAANAAA (da, Aanaa o ia foarte robust până i se scorțoșează iiiaaa)
VÂNTOASELE VÂRTOASE DIN ȘUIER ÎNVÂRTEJIT DESCOASE
PE DRĂGAICELE FRUMOASE (moar liek Star Wars cu Ștefan fără-Foarță, amirite?)
MÂNDRE ȘOIMĂRIȚE CU GURIȚE AURITE (știam că merită să-mi pun paiete pe pulă)
CU GLAS VRĂJIT ADEMENEȘTE ȘI FECIORII MI-I RĂPEȘTE"  - "E-an-na", Dardeduh 2012.
nuff said.

Încercarea lor de a practica o poetică înaltă ancestral-ezoteric-folclorică e la fel de de penibilă ca încercarea unui călugăr agramat suferind de sindromul tourette de a-i descrie unui frate cu aceleași defecte un film porno, folosind frazarea redundantă a Bibliei:

"Doua eleve adolescente din Bucuresti futute de un adolescent care are pula mare si le atrage cu pula lui si le fute pe adolescente futai maxim intre minori. Cele doua fetele le place aceasi pula de aceea ele vor pula de la adolescentu din Bucuresti de la facultate si ii sug pula pana ii amorteste, elevele sunt una blonda si una bruneta foarte sexy futai cu minore." (srsly, google it. fraza asta chiar există)

Căcat ezoteric

Chiar și așa, albumul nu ar fi dezastruos dacă nu ar duhni de atitudine preachy. "Om" exuda de simțământ românesc, tocmai prin curgerea lui naturală. Influența folclorică (gamă românească) era limitată la compoziție și atmosferă și integrată cu mult bun gust. Albumul ăsta îți scuipă semințe în ochi, râgâie a slană cu ceapă, îmbracă pe fi-ta în oaie și o fute în fața ta, se cacă un lanț carpatic te trage în țeapă mușcă de gât ia 10 la bârnă și-ți zice apoi cu mândrie "NO MI-S RUMÂN URMAȘUL DACILOR CEI MAI VITEJI DÂNTRE GEȚI". Membrii formației au devenit atât de aberanți în ezoterismul și pseudospiritualitatea lor, încât par la un pas de a-și înființa un cult în care să ingereze sămânța concepției mioritice concentrată în căcăreze de oaie pe vârful Kogaionului.

Unul dintre membri (Huppogramos) descrie tulnicul ca "un instrument transcedental care transmite esențele rezonante ale pământului în văzduh, folosind trupul uman ca mediator, umplându-l de vibrații ancestrale" or some shit. În cazul acesta, îl invit călduros să descopere instrumentul meu, care strămută supa primordială a bărbăției getice de un alb imaculat și vâscos în gura Logosului, care rostește ascetic orația primară AUUUUMMMM.

La fel de rău a îmbătrânit și stereotipul "acest album e plăsmuit pe principiul lui NUMĂR NATURAL". Pe "'n crugu bradului" mergea. Da, principiul lui patru, patru piese, patru anotimpuri. Ei bine, "Dardeduh" e plăsmuit pe principiul lui 7 OMG PERFECȚIUNEA TRIADICĂ GREFATĂ PE STABILITATEA DUBLEI DUALITĂȚI SIMBOL AL ENERGIEI MAGICE PURE ȘI SFINTE LA DOAR O UNITATE DISTANȚĂ DE A ȚINE DE ȘASE SIMBOLUL VEGHEI CÂND MERGI LA FURAT. Da, pentru că are 7 piese. Iată nu un album, ci o piesă de șapte ori mai bine structurată după principiul lui șapte:


1) "șapte zile", ba mai mult, piesa e vizionară și întrevede posibilitatea depășirii condiției lui 7 - "de OPT ori" OAO CE SCAUN ABUNDENT
2) în club se bea 7up
3) solista a luat în gură, într-un ritual hieratic, un evantai de șapte puli colorate ROGVAIV
4) vecinilor de pe scară li se va ține pomelnic de șapte zile OMG EROS ȘI THANATOS
5) "de la începutul serii" - seara începe la ora șapte
6) refrenul se repetă de șapte ori în 3 minute AH CE DENSITATE A INCANTAȚIEI SACRE
7) nu există un al șaptelea motiv

Bottomline

Albumul ăsta ar fi fost mediocru, dacă nu ar fi existat "OM"; dar "OM" există. Albumul ăsta conține totuși o linguriță de caviar din ce a fost Negură Bunget; dar lingurița aia exista deja în EP (inclus în album, prin "Zuh" și "Cumpăt") În schimb, pe albumul ăsta membrii "core" au devenit niște icioglani preafutancurgii ezoterici și au frământat cenușa trecutului cu o lopată de căcat și au trântit-o peste lingurița aia de caviar, perfect convinși că nimeni nu va observa. Albumul ăsta e atât de rău încât am folosit în review "capul pulii" și "gland penian" (care e fix același lucru; dacă nu mă crezi mă ofer voluntar pentru analiza organoleptică) de 4 ori. Albumul ăsta e atât de rău încât nu mă mai pot împreuna firesc.

A le face pe plac masochiștilor contravine sadismului meu, așa că niciun link unde puteți descărca albumul legal contra captcha și click de mouse. Dacă pohtiți folk păgân altoit cu black metal atmosferic adevărat, aflați că Wolves in the Throne Room și Agalloch au făcut sex la solstițiu și i-au zămislit pe Falls of Rauros, o trupă prea bună ca să existe și ale cărei albume se găsesc doar în imaginația mea.

Pentru nota finală, voi scădea din simbolul numeric al perfecțiunii decimale principiul lui șapte: 3 (TREI).
Nu pot să spun decât că îmi e dor de duh. Dor de vremea când Negură Bunget aveau duh, aveau un spirit care le anima muzica, dar rămânea misterios și nepătruns și bine ascuns, dar totuși întrezărit în inima albumelor lor.

Acest review nu a fost scurt, însă mai jos îmi puteți spune cât de murdar fu.

joi, 11 octombrie 2012

zero nouă doi cinci

plouă futut și miroase a afumătură
bolborosind îngrășând ciorba și a televizoare de bucătărie
lăsate aproape la minim, doar de dragul țiuitului
tubului catodic care te amăgește că e cineva acasă

picături de apă pe vârfuri de garduri ascuțite
pe sârmă ghimpată fără să se spargă
cobor scările cu două degete pe balustradă
care fug în ritmul meu

încă o zi cu ochelarii permanent aburiți
părul ud tăindu-mă pe ceafă pe sub guler
încă un scuipat rotindu-se deșirându-se
de la etajul zece al blocului-turn

nu asta am vrut să mă fac când voi fi mare, asta mă va face mic
o labă cu mâini degerate care nu se mai termină o dată.




luni, 8 octombrie 2012

zero zero cinci trei

când sunt singur totul devine electric și acru
ca sângele supt din dinți
limba ridicată gata s-o tai cu cheița de bere
și miopia streacoară noaptea
toate luminile prin tifon
știi tu, mașinile de pe autostrăzi par brichete
cu rotița târâtă fugind de perete 
cum făceam în liceu punga asta de chipsuri 
arată ca un pom de crăciun jarul sare din țigară
ca din artificii ieftine

... nebănuind neprihănitele minuni pe care lumea asta le tăinuie
ciutele sfioase lingând drobi de sare la rădăcini de mesteceni
vântul suflând noaptea peste lanuri de păpădii flourescente
și studiourile de film improvizate în garsioniere cu igrasie
unde ingineri pensionați se chinuie să monteze penisuri de silicon
pe rotoare de miralieră

you like Octocock cock
suck on Octocock's cocks

you missed cock number 8

duminică, 7 octombrie 2012

beat

sunt atât de
încât înjunghii pereții cu cuțitul
încât văd irizări în ulei - mi-am 
prăjit cartofi și am făcut sandvișuri cu parizer și maioneză
și mâine dimineață o să mă mir de ce am coji pe parchet
în mijlocul sufrageriei - ca alea din băltocile în care a căzut benzină
după ploaie

însă trupul meu e atât de pufos
atât de pufooos atât de pufoos
încât vreau să fiu ursul de plus al unei fetițe
care să nu se supere că râgâi a bere
vanpur de 10 grade dă la penny
că-i moflăi portjartierul în gingii că-i
zgârii spatele cu cârligele sutienului
pe care să nu pot să-l desfac, ca întotdeauna

căci mama și zânica mea e numai una

sâmbătă, 6 octombrie 2012

te vei pișa pe tine


când vei vedea moartea
cu ochii tăi cineva ciocăne la ușă
crezi că înaintezi stealth zero vibrații muștele
neclinitite pe hârtia lipcioasă te reasigură
îndoi lumina în jurul tău
fără să știi că de cealaltă parte
suni ca un câine astmatic zgâriind ușa
privești pe vizor fix pe țeava
de bazookă proptită în el

dar stai dom'le e o greș - și
moartea o să te răstoarne pe canapea
căcându-se din mers pe gresia ta
făcându-și poze cu blitz orbitor în baie
cu degetele la tine în gură
căței de bibelou vor dansa pe rafturi de sticlă
în aerul lipsit de vibrații

cu gestul unui contrabandist mândru c-a adus marfa
moartea își va trânti pula pe masă
lungind-o pe chenarele de flori de pe mușama
pula ei udă-n cap ca un șarpe ieșit din ou
scrotul ei ca un ficat crestat uitat în frigider
anusul tău ca nodul de la capătul unui balon

vei păși, vei aluneca pe lumina albă
și vâscoasă. 

marți, 2 octombrie 2012

toamnămănștur



fugim (slo-mo) să ne prindem în brațe în troleibuze
făcând loc cu ghiozdanul printre trolli, lei și buze
 
ar trebui
să ne purtăm ca și cum melcii de lemn șlefuit
ar prinde viață și ne-ar suge încet bălos pielea
de pe mâini ar trebui
să tresărim crezând că ținem închise-n crisalide
larve-n loc de pâini ar trebui
să sărim zemoși și înmiresmați unii spre alții
ca strugurii strânși din coji ar trebui
să-l iubim pe ungurul care a desenat o sabie și a scris
+6 gyorsaság pe pereți zgrumțuroși

ne vom ține de mâini în buzunar, printre urjume
și vom mușca din covrig rând pe rând
vom trece pe sub podul calvaria
unde patrioții fără vopsea scriu m"u"ie u cluj
basarabia pănt



marți, 25 septembrie 2012

it's time we all succumb


to dreams
vise deja lungite goale peste tine
cu ghirlande sângerii de păr întinse peste pieptul tău
it's time we all succumb to dreams
lăsându-te biruit însă cu pumnii strânși
strivind ce încercai să ascunzi în ei

aici în sticla geamului au crescut alge
și corneea devine verzuie, ca și cum
ai privi mereu printr-o sticlă de bere
trunchiuri de jaluzele vechi cu stinghii subțiri
de lemn învelite în ață putredă
tăiată cu unghia sare polen roșu

aici e bezna dinăuntrul unei perne
cu gâtul incandescent și subțiindu-se,
capul gata să cadă ca un vârf de chibrit
e timpul să te întinzi pe jos
să faci îngeri în cioburi
cu omoplații gata să iasă prin piele

când te voi găsi, prin amprentele tale în praful borcanelor
vor privi ochi ficși de moluște albăstrite de spirt

 
 

luni, 27 august 2012

9:54

am buricele degetelor încrețite de ploaie
lovesc geamul încercând să undesc râurile
de picături șovăind de cealaltă parte
văd cum
își acoperă cafeaua și-o beau
în fața clădirilor de sticlă
glezne ude gambe cu înluminuri reci de
țipar în fuste croite corect politic

vis ca un filtru care frige la buză
cu capilarele pleznind pe pulpele tale
ca un manuscris păienjenit în cinabru

acasă am găsit margarina topită
în frigider se va întări la loc în perle gălbui
un melc încercând să umble pe apă
mă deșir în dâre sidefii mă
cufund într-o mare de zgomot alb.

vineri, 24 august 2012

interviucumine

aci. sunt o somitate mâncameţi pula

sau, daca tot aţi intrat şi ţin să fiu o mână care câine hrana care a muşcat-o:

la mama vlahie


el este KorbeaPleatăneagră. sub poza despre care Roland Barthes a spus că ar vrea să o aprofundeze nu ca pe o problemă, ci ca pe o suferință, întrebări/ răspunsuri/ texte.
 
1) descrie-mi puţin sudul/ pe sudişti, şi cum influenţeaza treaba asta mâna care scrie.
Sudist e mă-ta. Muntenia e hiperromânia din interiorul (meh, sudul) României. Orice e general valabil la români ca naţie, la munteni e îngroşat până la paroxism. Mâna din ţara Muntenia scrie liberă şi singură. Cealaltă mână din ţara Muntenia va duce seminţe la gură, invariabil, fie că posesorul asistă sau joacă fotbal, handbal, plânge la mormântul mamei, se masturbează sau face chirurgie pe cord deschis.  Şi asta pentru că muntenii sunt absolut țicniţi, de o ţicneală care variază de la fantezie utopică şi naripată până la isteria posacă şi maladivă a unei văduve care ţine sângele răposatului trei zile în gură ca să-l deşire într-un scuipat lung pe patrafirul popii (care btw, a crăpat pe loc). Muntenii să-nnebunesc după poveşti din astea, cu d-astea cresc, le auzi la scările de bloc, în gări pănă vine trenul şi după beţie; fiecare are una-două. Nu-i copil să n-audă cum a lăsat mortu’ floarea dejtelor în făina de lângă el, cum a vorbit unu cu pământu’ şi pământu’ l-a-njurat dă morţi şi a început să-i scoată unu câte unu să se ştie despre cine e vorba, cum aleargă în fiecare noapte şase cai deşelaţi să se-nece în nuj care mlaştină, cât de nebună era Sicuţa care avea o poală dă sute d-alea dă fier şi le zdrăngănea până făcea migrenă la pizdă urlând cât dă bogată e, şi cum nimeni nu ştie când o să vină spaţienii, despre ultimul buş al americii şi bulgarii tonţi cu coaili dă bivoliţă dar almintrilea tonţi. E o grefă ciudată de morb nordic, de morgă d’a lu Poe pe o veselie meridională. Ceea ce o face cu atât mai subtilă şi mai futută, căci părem destul de plicticoşi şi normali la cap. Puţini s-au prins de fărâma asta de specific, pântre care Matei”u”scurt Caragiale (care avea fantezii despre cum o să-i fută ibovnica urâtă golanii în Cişmegiu) şi Delavrancea (care e criminal de underrated, şi sper că l-ai citit, căci te-am futut bine la cap cu asta), cu cică “zolismul” lui care e de fapt muntenism curat. În “Apă şi foc” arde mahalaua şi babele chirăie, iar un copil se-ntoarce după pârjol să doarmă în cenuşa caldă a mă-sii (evident, carbonizată). Ah, îmi dau lacrimile dă nostalgie... Scriitorii ăştia doi m-au influenţat o groază.
Muntenii sunt plictisiţi by default, de la contabilii somnolenţi până la ucigaşii în serie care sug noradrenalina din suprarenalele victimelor şi apoi fac bungee. Apoi, nu au genul ăla de frică habotnică de Dumnezeu pe care o au moldovenii (care nu trece decât la beţie) sau de ruşine de gura lumii şi civism conformist pe care îl au ardelenii. Dacă le pare rău de ceva sau nu fac ceva, singurele motive pentru care n-o fac e pentru că nu le convine sau e împotriva principiilor lor, şi atât. Reversul medaliei e că nu au nicio oprelişte ca să nu facă tâmpenii enorme şi boacăne epice, pentru care – paradoxal în orice alt loc – rămân adulaţi. La înmormântări se înşiră că Vochiţa a fost o mamă bună şi o soţie iubitoare, dar toţi îşi amintesc cum s-a îmbătat după nuntă şi şi-a frecat pizda de capul chel al naşului adormit; că venerabilul dascăl Ţintea Ion a contribuit la dezvoltarea spirituală şi propăşirea blablabla, când toate babele se umezesc amintindu-şi că avea pula aşa de lungă că şi-o prinsese cu o jartea dă crac şi înghiontea cu ea în cur fetele la practică agricolă, de prăşeau instant opt brazde; şi plâng sincer de dorul lor pentru chestiile astea. Ca s-o dau în vorbe dân cărţi, suferim dă o estetică bine de tot descătuşată de morală, şi foarte sensibilă la ridicol. Poate ăsta e şi motivul pentru care atunci când văd pă unu dându-şi labă pă stradă ziuanamiazamare nu vâr asta în fundul subconştientului (subconştientul meu are o rozetă strâmtă), ci mă gândesc “la dreacu, aş putea construi un poem în juru’ la căcatu’ ăsta”.
2) au aia de la Paraziţii o melodie despre tot felul de locuri/ ipostaze în care poţi s-o mierleşti. spune-mi câte ceva despre poezia acestor locuri.
Da, au. Deşi eu prefer mierlitului o cordeală corbească. Felul în care seara miroase a oo jumeri în untură şi a ciorbă de roşii. Felul în care înainte să cumperi îţi taie cep la pepene cu cheia dacă n-are cuţit. Felul în care semiţigăncile din cartierul meu strigă sarcastic că m-ar fute aşea în timp ce îşi iau de la grădiniţă puradeii. Felul în care bunică-miu o ciupea chiar şi la 80 de ani dă cur pe bunică-mea de faţă cu musafirii şi-i zicea să scuture din făcătorul de bani. Felul în care azi dimineaţă au venit dă la primărie unu cu una să taie un nuc iar ăla sărea ca o balerină cu drujba într-o mână să taie ramurile mai înalte în timp ce tipa îşi punea perechi de nuci crude pe pubis strigând că are coaie verzi. Felul în care ştim să spunem pulampizdă la vârste mai fragede decât restul ţării, dar tânjim sincer după liubov adevărat şi pârjolitor. Mărar.
3) Alien sau Predator?
Guilty Gear X2 Reload The Midnight Carnival. Dacă nu mă crezi, joacă-l. Am prostul obicei de a adormi la filme şi a mă uita la căcaturi fără niciun gust. Singurele trilogii pe care le-am văzut au fost Porky şi How High (spun asta doar pentru că ştiu că Vlad va citi interviul şi se insterizează când aude vorbindu-se chiar şi numai despre un inexistent How High 2)
4) femeia sau un film porno?
Nu văd o dihotomie atât de prăpăstioasă încât să trebuiască să aleg. Voi iubi mereu cardurile mele microsd cu porno de casă ascunse printre boabe de fasole într-un borcan. Dar îmi iubesc zâna mai mult, iar iahnia aia a fost delicioasă.
5) şi ca sa încheiem într-o nota apocaliptica (ca tot e unul din anii în care ni se spune ca nu mai apucam anul), când ce va sa vie va veni, cum crezi ca va fi?
Dumnezeu o să zică că gata bă prea sunteţi muişti vă lăbiţi pă icoane degeneraţilor şi daţi data înapoi la shareware-uri ca să le mai folosiţi o dată şi apoi o să ne dea o dată exactă. Noi vom aştepta data exactă, jumate ca nişte sfinţi, jumate continuând să piseze usturoi cu bustul lui Iisus pătimind şi apoi vârâdu-şi ostropelul în cur în efluvii spumoase. Va sosi data, şi ceasul se va împlini. Vom număra cinci patru trei doi unu. Nu se va întâmpla absolut nimic. Ne vom fute care cu cine prinde, uşuraţi că am scăpat, îndesându-ne macroclitorisurile în anusuri prolapsate monstruos, ca nişte râme care se căznesc să intre în cochilia unui melc chircit în bale verzui în centrul ei. Dar ţeapă la vreo trei ore şi şaptişpe minute după aia vor veni peste noi îngeri mari şi crăcănaţi care au dinţi dă titaniu pă pulile lor enorme şi le învârt ca nişte drujbe şi Super Mecha Death Christ version 2k12 beta bitch şi vor ejacula pe noi taman când căţelim mai avan spermă mnezeiască şi verzuie ca borala lui Reptile din Mortal Kombat trei. Carnea o să ni se vaporizeze pă oase ca un fum peste ape, şi are să fie foc în ceruri dum-dum-duuum dum-dum-duduum toţi ştim rifful ăsta. Gemetele se vor preface în scântece de cutiuţă muzicală cu perişori de oţel pătat. În Fa# frigian. Din noi va rămâne doar un caiet de matematică din anii ’80 cu ghilimele prost folosite pe coperţi AZI LA LEU UN CEC DE PUI MÂINE EL VA FACE “PUI” visat de un copil cu carotide prea proeminente dintr-o altă Etiopie dintr-un alt pământ. Va fi SO FUCKIN COOL, ca orice lucru imposibil de retrăit şi pe care n-o să-l mai aibă cine evoca.


miercuri, 22 august 2012

drumlungșifutut

am aruncat roșia stricată din frigider
am dus-o pe picior schiopătând până pe balcon
a căzut ca un hadouken bleg
zburând cu suflul roșiatic praf și pene de porumbel
o secundă ca o oglindă proiectată în ochi
fututu de mario trecea din lumea 2-2 direct în 4-1 printr-o țeavă

îmi pun căștile după gât
va fi un drum lung și futut

sâmbătă, 18 august 2012

escund delerii și mercili

dacă vrei să te desprinzi de mine
fă-o cum îți dai jos chiloții
dezgroapă-mă dintre coapsele tale
dezlipește-mă de pe pubisul tău
rulează-mă pe pulpe
încurcă-mă în gropițele din genunchi
și lasă-mă la picioare

n-o să-ți las firele de păr să rămână între clape
n-o să mă spăl cu ce-a rămas din gelul tău de duș
și n-o să bag de seamă când uit cântece pe repeat
n-o să miros a labă și-a vârf ars de chibrit
n-o să rămân ca o mână întinsă
prin geamul pe care l-a spart

o să-ți scriu că "n-o să" de-o sută de ori
ca Bart. 

joi, 16 august 2012

îl cheamă

8 bit shit by Korbea Pleataneagra

mijarie are ochii
dă calcan congelat lovit dă colțu mesii
are pateu mărășești întărit în barbă
aprinde chiștoace te prinde dă mână când nu vrei
din mână îi iese mereu un fel dă zeamă căcănie
ridică arătătoru fără o falangă în sus în jurul
lui gravitează planeta saturn senseii își trag mustățile printre dejte
cum ai curăța brânza după o macaroană
BĂ COIȚE DACĂ AM ÎMVĂȚATÎÎ UN LUCRU ÎN VEAȚAASTAAMEA E CĂĂ
și caută să-ți stingă țigarea în noada curului
TE ARDENCURRR

fugi mijarie fugi îi
bufnește sângele pă nas ca ultima spârcâială
dântr-o sticlă de ketchup
și ca boosterele unei rachete ce străpunge stratosfera
i să desprinde mucii întăriți dân buzunarele întoarse
și lasă în urmă tălpile de la adidași
gâfâie
tot
mai
încet
și
OMGDEUNDEPULAMEAAAPĂRUTRÂPAASTA
mijarie scoate markeru și scrie pă un carton AULIU
și cade
dumnezeu apasă disperat down forward low punch

deșirat ca o pisică întinsă pe roți
pântre ciulini și scrum de grătare
mijarie mângâie în somn curul sticlelor dă cozia
ca pă niște buci visează
la locul ăla minunat în care
poți să te caci în timp ce sări și rămâi în aer
locul ăla în care poți fi
cu adevărat liber

miercuri, 15 august 2012

o


larvă ce se abține să nu borască
în frumosu-i cocon
 
farfurii cu semințe de roșii întărite 
întors acasă mânc descheiat la cămașă și blugi
cu marginea bolului pe CTRL
prieteni uitați ca niște taburi închise din greșeală
și ți-e prea lene să le cauți în history

ținând de oameni ca de chibrituri
până când flacăra ajunge la buricul degetului
mă arde și apoi rămân iar
în beznă

tânjesc după lucruri mici și sălbatice
semințele cu puf aspru din măceșe
care ustură și te face să te scarpini
până la sânge
cătină gălbuie strânsă între degete
pufnind într-un nor acru
porumbeii din gări cu ghearele arse
un fir de păr care aproape că ți-ar
tăia sfârcul în două.

marți, 14 august 2012

aproapetoamnămănăștur

căjpăurechi ascult hate forest
mă opresc și casc și mă-ntind pe mijlocul trecerii
de pietoni ca o muistă mică
film mut cu șoferi care înjură teatral
m-ar lovi sacadat cu bâte de baseball
prietenii trebe că-mi zic lucruri minunate
dau din cap la absolut orice apoi când mă sună
când morții mă-tii am zis eu da?
aerul e ca un  DAR DĂ-L DREACU DE AER UITE
Mijarie pândește alte dacii lângă care să-și dea labă
a ochit un 1325 roșu încă lucios se termină
pe retrovizoare ca și cum ar privi-o în ochi

aerul POT ACUM?
aerul e ca un jar de mici stins cu pișat
cleștarii vibrează pe sârmele de rufe
ca-n kusturica o nuntă în fum de vinete arse
căldură de cămașă vătuită pătată de cerneală
râcâind transpirața trântită ca din sifon
muncitorii se-ntorc acasă trimit umbrele înainte
cu pâine feliată-n mână, ca o larvă într-un cocon gras
totul e mai limpede, mai proaspăt
după ce mi-am pus picături în nas

adn i am fla plin bcanse i am teroras


luni, 13 august 2012

pestețâțe

blaga zice că sufletul e greu că
cenușa noastră abia cântărește cât două roze
găsesc asta o treabă foarte futută
iubito,
îngăduie-mi să-ți fut palme peste țâțe
să mă trag înapoi privind cum din inerție
se bat, una-ntr-alta
ca ușile unui saloon
prin care a intrat billy the kid

și drapează-ți cu rușine obrazul livid.

duminică, 5 august 2012

Wolves in the Throne Room - Celestial Lineage

Spoiler: 

Dacă nu ai auzit până acum de Wolves in the Throne Room, e timpul să te muți în patul de sus din camera de cămin ADICĂ NU ÎN ĂLA CARE ARE PE PLACAJUL DE DEASUPRA UN POSTER ÎN MĂRIME NATURALĂ CU CĂLIN GOIA DE LA VOLTAJ A CĂRUI CHELIE E SUPRINZĂTOR DE ALBĂ ȘI ARE CRUSTĂ. Trupa provine din țara America și e probabil cea mai bună trupă de black de-acolo, din moment ce restul sug și Xasthur-toate-albumele-mele-sună-atât-de-identic-încât-am-fițuici-cu-discografia-la-concerte s-a lăsat de meserie și își va folosi skillurile de clonaj pentru Cutiuța Muzicală 2.

WITTR (nici măta supersayan în costum de baie nu mă poate face să le mai scriu o dată numele întreg) vor atât de mult o muie cu ochelari cu ramă groasă și finalizare pe eșarfă de la hipsterițe încât se pișă în toate direcțiile pe ei - de fapt s-au baricadat într-o sferă de pișat - cât de ecologiști sunt și ce puternic înrădăcinat în natură e metalul lor. De fapt, chiar acum stau în cabana lor din Munții Stâncoși și-și updatează site-ul de pe un server Linux kernel 2.6 instalat pe un urs grizzlie alimentat de panouri solare  în formă de aripi DESIGUR BELZEBUT MORMĂILESCU EȘTI CEL MAI FRUMOS UNICORN DE PE-AICI și 1000 de hamsteri în rotițe cu dinam. Pe cutiile unor albume se poate vedea urma lăbuței marmotei care a împachetat CD-ul în carcasă, reconvertită profesional după ce memeul cu ciocolata în staniol a fost acoperit de uitare. Chestia se reflectă și în coperta albumului, care reprezintă fie o grotăluminiș sălbatică și maiestuoasă, fie o scamă din buric văzută la microscop și tratată sepia-impresionist (la fel de maiestuoasă). Textul lipsește cu desăvârșire, fiindcă natura e, ca orice entitate pură și de-o frumusețe incomensurabilă, perfect analfabetă.

Sound

Dar da, toată chestia cu natura începe să aibă sens; de îndată ce dai play vei vrea să îmbrățișezi primul copac și să-i cauti înfierbântat scorbura. Sunetul e incredibil de natural, de organic - oricât de mult aș urî cuvântul, care mă face să mă gândesc la brânză de capră virgină împachetată în colțunași și vândută la suprapreț la Carrefour - de dreamy și totuși bine texturat; e incomparabil superior multor albume comprimate ca pula în prezervativ și masterizate cu program dânăla mâncațașpulata care face să să audă mai tare basu'. Instrumentele nu se izbesc, ci se îmbină fără mortar într-un zid de sunet aproape perfect - probabil tipul care a mixat albumul alinia înainte carnea-n chiflă la McDonald's.

Rezultatul e un paradox lo-fi-high-fi CE MULT ÎMI PLAC CRATIMELE în care lo-fi-ul nu e neapărat lipsă de claritate - căci dinamica e excelentă - cât dulce, nostalgic și melty sunet analog. Sunetul chitării nu e presetul 6 din MEGADIGIPULANCURIZER XTX, ci mai multe pedale înlânțuite decât la un magazin de biciclete, reverberate prin amp-uri cu lămpi și duhuri și Jafar și papagalul ăla enervant și speakere cu grile din piele de căprioară. Iar asta îmi stârnește un boner cât se poate de legitim care-mi face fermoarul să pârâie și o poftă să joc Aladdin.

Ei numesc stilul ăsta "cascadian black metal"; așa cum Costi Ioniță susține că ar cânta un fel de "turbofolk etno haladit cu accente eurodance în care își urăște dușmanii și-și deplânge existența doar la modul autoironic și metatextual". E metal negru de val trei, bine împănat cu tempo-uri de doom și fundale drone-ambientale  ba chiar și mici influențe shoegaze și early Weakling ("Dead as dreams" e superbă) BAG PULA DEVIN COSTI IONIȚĂ ok e cascadian black metal, cum imitatorii lor sugaci (mai puțin Addaura și Altar of Plagues) nu reușesc să trântească, sună imens, proaspăt și purificator exact ca o cascadă și mi se pare ăl mai bun loc spre care se poate îndrepta blackul, epurat de WHARLGHARL CURUL LUI GHAAL SODOMIZAT DE SATAN dar deloc golit de substanță, avangardist dar totuși "back to roots" (dacă mă corectezi spunând că e găozul cu ragnaroace în el al lu' Vrangsin, știi că vrei să ai aceeași soartă).

Albumul e un Frankenstein minunat și grațios, care îmbină fără cusături vizibile și sintetizează toate celelalte albume WITTR. Vocalele feminine incantatorii de pe Malevolent Grain (EP) se găsesc pe trackul Woodland Catherdral, rawness-ul de pe Two Hunters e prezent și el, uneori ca notă majoră, îmbinat cu țesătura diafană și rece de pe Diadem of 12 Stars sau Black Cascade. E unul dintre albumele alea rare care îți explică subtil și copleșitor de ce nu e doar muzică, pe care poți cădea în tripuri nocturne cu ochii mari cât bufnița și pe care îți poți rupe totuși atlasul și axisul dând din cap; curge incredibil de liber și natural și totuși e conceput până în cele mai mici detalii, trece de la brutal la gingaș ca un Hulk pasionat în secret de balet și băut ceai cu degetul mic ridicat. Și totuși nu uită să E, poate, unul din puținele albume care-mi dă un sentiment de hierofanie, de sacralitate fizică și cu fiori (nu ca transele de autosugestie ale evlavioșilor), care face aerul să sfârâie a feromoni, nările să se dilate și părul de pe ceafă să se ridice. E ca prima pizdă căreia îi dezdoiești labiile și recunoaște perversule îți îndrepți nasul spre parfumul ei ca Jerry după undele oflactive de brânză.

Compoziția e absolut perfectă; jonglând cu tempo-ul, layerele și textura - chestie făcută și mai grea de coruri , fuzz-ul chitării și synth-ul granular din fundal - ca MEGATERENTE cel care fute în cur gură pizdă simulatan linge sfârcurile și nu uită să recite din minte epopeea lui Ghilgameș în timp ce. Prestația instrumentală și vocală e aproape perfectă - kudos pentru shriek-urile susținute și tremolo pickingul care reușește să fie mai mult vioară decât fierăstrău. Singurul lucru care mă împiedică să zic 10/10 capodoperă rulați-l la înmormântarea mea aveți grijă să mă îngropați de opt ori ca să mă satur sunt piesele scurte - la un minut și ceva - care nu au ce căuta. Pur și simplu, nu dau structură narativă așa cum s-ar fi vrut; tot ce reușesc să facă e să rupă transa dintre piesele ample ca dintele ciobit care îți șmirgheluiește pula în timpul felației secolului. Ar fi nedrept totuși să dau o notă mai mică de 10, așa că...
Celestial Lineage, fără 3 minute 27 de secunde inutile ia nota 10/10. GET YOUR SOUL BACK FROM THE DEVIL THEN RESELL IT TO A GENEROUS BUYER THEN BUY THIS ALBUM!

Piese

Thuja Magus Imperium - ăl mai complex și bun cântec de pe album. Sună ca o noapte de sexvfutaimagieoamenivoodoo în subterane cu stele de mercur. Spre final se ridică niște monoliți de riff-uri care pot umili chiar și pula lui MEGATERENTE.
Permanent Changes in Consciousness - interludiu la fel de util ca o pauză de bășină pentru un android. 1:57 din cele 3:27 minute inutile. Sună ca o familie de evrei ezitanți care circumcide un cor de castrați într-o hrubă în care rulează un vinil stricat pe care sunt înregistrate gândurile unei blonde.
Subterranean Initiation - e timpul să arătăm că știm și blastbeats. Raw și bipolară ca un mix de viagra și downere, dar al dreacu' de viguroasă. Perfect miez tare de album.
Rainbow Illness - sau meditația zen a unor muște din curul unui ponei care trebuie să dezamorseze o bombă, transformând uzina de măcinat mațe într-o pădure cu ciripici păsăritoare.
Woodland Cathedral - preferatul meu; și explozia miezoasă de lumină a întregului album. Plin de slavă ca o mie de mâini care îți ung tâmplele. Also, cântecul din spoiler care te-a făcut probabil să rabzi căcatul ăsta lung și panglicos de review.
Astral Blood - la fel de bun și imaginea în oglindă perfectă a primului track. Interludiul de la 4:12 e frumos ca un basm păgân ce ți se stinge-n urechi când adormi în iarbă. Cea mai bună mostră de compus clean de pe un album de black din ultimii ani.
Prayer of Transformation - pare un vis ud d-al meu în care cuiva îi ieșea combinația perfectă între Drudkh și Nortt. Holy fuck it's real!! Totul îngheață într-un final droning atât de rece, că dacă ți-ai băga coiul în el ar fi o bancă de spermă cu stocare inclusă.

Merge

... ascultat la aproape orice, pentru că mixul e even și cinstit; căștile rămân evident regine. La dracu', îl voi pune pe cipuri în felicitări țiuitoare pe care le voi trimite mătușilor îndepărtate care vin doar să-mi deformeze obrajii și voi guici peste umerii lor ca nu cumva să închidă felicitarea înainte să se termine albumul. Îl voi pune în loc de ILOVEYOU MUSHYMUSHY în căței pufoși legați cu sfoară care se pupă când revin în poziția inițială. AND THEY'D STILL BE AWESOME!!!1
... cu vodcă amestecată cu sirop de tuse din muguri de brad, undeva într-o peșteră, privind cu ochii strânși ultima geană de lumină.


Dacă CD-urile ți se par un simbol steril al unei societăți antropizate și dezrădăcinate sau pur și simplu vrei ca WITTR să se șteargă în continuare cu brusturi la cur, poți obține albumul exact așa cum ți l-ar da mama natură aici (mama natură iubește filesharingul ilicit).

sâmbătă, 4 august 2012

îl cheamă

victor are ochii albaștri și bocancii grei
privește uneori la cioburi de sticlă în iarbă
capace rotunde de margarină. le zvârle ca pe niște frisbee-uri
niciun câine nu stă să le prindă la celălalt capăt
înapoi acasă castetofon dogit și nuci în poleială
suspendate în ghirlande. apasă pe jumătate pe pause
one of these days se aude de două ori mai repede toarnă
ulei din bol înapoi în cratiță curge încet desenează
pe marginea vasului un chilot ocru
despică o linie pe mijloc cu unghia e rânced
șlefuiește și mai mult sternul de pui amprente
roșii pe degetele albe
până devine aproape transparent ca o hârtie creponată
în lumina gălbuie
boldurile scârțâie în zăpada carbonică victor
desprinde un imens fluture-molie
și-l așează fetiței adormite pe vulvă
încet
și blând

balerina mecanică se rotește
pe pivotul ascuns în cutiuța muzicală.

10/10 admir jinduiesc și aș răvăși tandru

Iată 5 îngeri printre femei, cinci flori de cireș fragede răsărite în noianul de dejecții mundane pentru care nu doar că le respect și le admir enorm, ci le prețuiesc și jinduiesc întristat la ele, zdrelindu-mi degetele nevrednice de marmura piedestalului pe care frumusețea și virtuțile lor desăvârșite le așează. Mi-e rușine și scârbă de mine să spun că "le-aș fute", reducând la un gest animalic și aproape profanator adorația ardentă pe care o nutresc pentru ele și dorința irezistibilă de a-mi închina viața lor, de a mă jertfi pe altarul fericirii lor, de a le împlini cele mai mici mofturi, de a le săruta ore în șir vulva înmiresmată, transformându-mi buzele într-o seră în care să se desfacă bobocul grațioaselor lor flori de carne fără să aștept nimic în schimb, de a le scrie poeme înflăcărate, chiar dacă rima îmi va șchiopăta, de a le purta pe brațe și, dacă-mi îngăduie privilegiul, a mă cuibări gol lângă ele privind împreună Gone with the wind.
Iubită Artemis fulgurantă, frumusețea ta e prea amplă ca să încapă în canoane, autobuze, parcări de tir sau planete plutoniene cu gravitație scăzută. Tu ești mult mai mult decât o femeie, tu ai mult mai mult decât o femeie. În timp ce între picioarele altora nu găsesc decât o vulvă becisnică, tu, silfidă din Total Recall, pari să fi dezvoltat un al treilea macro-sân. Vreau să-ți cunosc fiecare gând, să stăm cu tâmplele unite și să simt cum mă chemi în adâncul sufletului tău: BACOOON BACOOOON!! Te vreau în dormitorul meu; de fapt, am transformat toată casa în dormitor, căci nu vom avea nevoie de pereți despărțitori pentru dulcea noastră contopire. În timp ce rochița ta roz denotă feminitate fragilă, pantofii tăi sport trădează faptul că ești o mașină sexuală bine unsă și că mă poți călări neobosită ca o cow-girl ore în sir, chiar cu riscul iminent de a fi eternizat ca exemplar de studiu pentru studenții la medicină. Dar eu, Omulcuviscerelepireu, aș face orice pentru dragoste. Nu ca târfele de la Meatloaf  MICUȚO LASĂ CD-UL ÎN PACE E O TRUPĂ NU UN FEL DE MÂN... WHARGARLGARLSALIVAGARL
De ce îmi chinui drumul ostenitor prin deșert, tu diafană și magnifică fată morgana, cu dantură la fel de evanescentă? De ce nu mă lași măcar pentru o clipă să mă adap din oaza buzelor tale, dibuind prin mușcături șiragul de mărgăritare măiastru șlefuit al dinților tăi? De ce ai patima unei Fatima dar nevinovăția unei Aișa, și nu-mi îngădui să-mi strecor limba prin zâmbetul tău pentru un sărut pasional? Nu pot să nu tremur, blestemând Profetul, când mă gândesc ce alte podoabe neprețuite ascunde austerul tău văl.
Radioasa ta belețe, Proserpină pe steriozi, o depășește cu mult pe a Elenei din Troia. Dacă nurii ei au făcut să se scufunde o mie de corăbii de dragul ei, frumusețea ta ar putea juca domino cu zgârie-norii și snooker cu asteroizii. Normal că voi muri astă-seară pentru iubire baby join me in death, negurata mea domniță. Normal că-mi voi rezema capul de al tău, ca să ai păr suficient de lung cât să-ți ajungă în ochi. Normal că șuvoaiele de sânge din venele noastre se vor îngemăna; al meu va fi Călmățuiul și al tău va fi Dunărea. Normal că dacă vom da greș ne vom sufoca cu aripi picante de la KFC. Orice, numai îngăduie ca penisul meu să fie chifla lunguiață pentru hotdogii depresivi ai degetelor tale.
Ah, Mary Ann Bevan virgulă, they sure don't make'em like they used too... Probabil că virgula sugerează modest și celelalte nume și titluri ale tale, și anume Neferiti modernă arhetip desăvârșit de frumusețe din matricea primodială nepătat de lustrul veacurilor. Mi-aș vinde sufletul să pot călători în timp ca să fiu pătruns de privirea ta atât de vie (încât filmul pare să se fi contorsionat ușor, fără să îți știrbească însă din frumusețe) și să am prilejul de a te pătrunde, la rândul meu și să-ți frământ sânii ca pe un aluat de pizza, lăsându-i apoi să se odihnească în forma lor de o frumusețe statuară (tot de pizza). Unchiul meu, desfundător de fose septice, mi-a spus totul despre tainele unui astfel de amor; iar asta nu a făcut decât să aprindă mai tare în mine fantasma ce-mi zbuciumă nopțile. Bunul tău gust tău în mobilier, victorianul meu heruv, mă face să cred că patul nostru conjugal va fi mai frumos chiar decât poznele îngerești pe care le facem în el.
Cum să mi te permit, cariatidă scumpă? Mai ales acum, când văd bine că Venus din Milo e o copie de dugheană, făcută de un țigan cu parkinson după tine. Mă excită teribil provocarea de a izbuti să-mi strecor mâinile printre cosițele tale mătăsoase, sălbatice și haotice ca mama-natură însăși. Pentru tine aș urma râuri, și te-aș aștepta o veșnicie pe partea întunecată a lunii. Dă-mi, dulcea mea, cea mai purlentă găleată de gunoi care și-a lăsat zeamă, dă-mi covorul atât de îmbâcsit că din el sare blestemul faraonilor. Nu cer în schimb decât o noapte foarte întunecată în care să-mi injectez vodcă în ochi și să te am.






joi, 2 august 2012

jobulviselorlor

ĂSTA ------------------------------------------------>
e jobul cu cele mai nerealiste așteptări de la angajați pe care l-am văzut până acum. Până și fișa postului de sclav hazanalagiu pe care se rodează biciul în Imperiul Roman era mai realistă și mai umană:

Caut vită umană cu curiculum de vită dar nu găsesc toate vitele să apeleze la mine. Vârsta candidatului ideal trebuie să aibă cât mai puține I-uri și V-uri după X-uri. Trebuie de asemeni să fie entuziast și dispus la un program prelungit de muncă silnică și să aibă o atitudine proactivă în privința bătăilor cu fascia ca un boss în peristilul meu (trebuie să-mi distrez vecinii în weekend). Bonus: ședințe intensive de team-building în care, dacă se străduiește suficient își va putea perfecta alături de ceilalți sclavi tehnica de irrumatio.
Posibilitate de promovare la rangul de fluturător de frunză de palmier sau chiar picurător de strugure-n gură.
Se oferă: bici de serviciu. Doar peste spate. În repetate rânduri.

"Scrie între 30-50 de pagini text pe zi". Nici Degetiuterupepizdecândlefute Copypastescu nu poate scrie 30-50 de pagini pe zi fără să se tâmpească. Chiar și tradus sau transcris, în ritm alert și fără proofreading abia faci 4-5 pagini pe oră. Fără pauze. Deci trebuie să lucrezi intens 10 ore pe zi pentru normă.  Evident , programul e "flexibil": poți lucra toată ziua sau în cursul întregilor 24 de ore. E mai ușor să răspunzi la toate scrisorile de "Te venerăm Chuck Norris ne cerem scuze că am privit spre tine cu un micron mai sus decât pantoful tău la tine olimpianule chiparosule haladit"

"Texte citite de zeci de mii de oameni". Citite fugitiv și cu ruperi de pulă. Necunoscuții care au conceput capodopere tragice precum "bad command or filename", "spawn more overlords" sau "this performer has now entered private show" sunt megastaruri față de tine. Deja îmi închipui ce spune președintele comisiei pentru premiul Nobel:
Băieți nu vă mai prostiți încercând să salvați lumea de la război nuclear veniți futuvămumancăcăcios încoa' uitați ăsta e un geniu e un Coielio un Don The Dragon Wilson al cuvintelor despre muls osânza din măruntaie cât de poetic și insolit a alăturat "ardeți" și "grăsimile" câtă nostalgie duioasă în fraza "vă veți recăpăta forma de altădată".
  
"Acces la informații SECRETE despre vânzarea prin scris". Vei acumula un know-how la fel de util precum cel despre tehnicile optime de ejaculare în proprii ochi, apoi vei deveni meta și îți vei da seama că la baza vânzării stă micul sclăvete sugaci. A sosit momentul realizării sinelui, Sahasrara își desface petalele.

Evident, răspunsurile mele la interviul online nu puteau să arate decât așa:


ȚINEȚI-MI PUMNII!!!1!!!unșpe


 


 

miercuri, 1 august 2012

2 din 10 nu aș fute

Iată câteva infatigabile silfide pe care, în ciuda părelnicilor lor nuri, nu le-aș lăsa să se înfrupte din deliciile carnale folosindu-se de virilul meu trup adonisiac, nici de pula mea ieșită din dalta lui Fidias.

TESTIMONIAL: Sunt Fidias și nu știam că în dalta mea se ascunde așa mândrețe de pulă.


Nu pot fi atât de aspru cu această mioriță a Domnului (cazierul meu spune totul: am zero plângeri de agresiune înaintate de ovine). Mă bucur mult că își asumă rolul fundamental al femeii; dar un cuțit supradimensionat nu poate ține loc și de cratiță; mă îndoiesc că îmi poate tăia ardeii fideluță așa cum îmi place cu lama aia care iese dintr-un covrig împletit. Nicio femeie nu ar trebui să poarte veșminte prin care sfârcurile ei întărite să nu poată trece. În cazul în care tu, Săbiela Țâțăncastron, poți face așa ceva, îmi cer scuze și îți voi suge cu drag ciubucele de tungsten din centrul areolelor. Also, nu vreau să-ți ascult cu stetoscopul clipocitul pizdei ca să-ți hăcuiesc centura de castitate. 4/10 nu aș fute decât cu pula ta, iubite cititor.
Știu, și pe mine mă excită teribil grilajele de fier forjat, dar nu atât de mult încât să simulez un orgasm ud într-o poziție în care pare că încerc să-mi contorsionez jetul de pișat prin vase capilare ca să demonstrez paradoxul hidrostaticii. Puncte minus și pentru părul lăieț care pare râcâit cu fărașul de pe morți și lipit pe scalp cu proprii muci de un pui de orb cu deficit de atenție. Cizmele pe care le porți în casă trădează că trăiești într-un bordei glorificat cu podea de pământ. Also, ce-i cu acea rochie cu meșteșug diavolesc care are cute de țâțe la umăr și sub țâțe, DAR NU LA ȚÂȚE? 2/10 nu fut insalubre.

Târfă, vicleșugul tău de a părea o târfăgigant ca să mă timorezi și să abuzezi de cuculețul meu măiastru a dat greș pentru că sunt prea inteligent am studii în oetnologie - am gâlgâit mult vin horcăindu-l ca pă o flegmă la viața mea - și stocarea băuturilor. Trecea-ți-ai morții în neființă, credeai că nu-mi dau seama că butoiul e doar o halbă în formă de butoiaș și că aia e o damigeană foarte mică? Deci și țâțele sunt de fapt un mimesis searbăd improvizat din mazăre dată cu fond de ten. De ce panglica are buline, în loc să aibă un text foarte mic de importanță vitală pentru mine și de ce pornește de sub sâni în loc să-i brăzdeze? 5/10 aș fute din milostenie, dar nu în camera ta cu pereți de ficați congelați.
Mi-e teamă să-mi proptesc sămânța de prăsilă în vaginul unei curve care crede că poate consuma fructe lingându-le până le dizolvă cu salivă. Iar dacă saliva ei e într-atât de acidă, atunci tăiem și gura de pe lista intrărilor în pușculița de sloboz. Nu mersi, nu vreau o muie de la un hydralisk. Ce e cu curcubeul ăla de 2 culori în capul tău? Cum vrei să descriu culoarea părului tău prietenilor mei fără să par gay? Băieți e brunetă cu puțin roșcat-ciocolatiu - Iar tu brunetule ești roșcat de sânge la inelul ciocolatiu. Târfă broșcată vrei să-mi distrugi viața? 2/10 n-aș fute.
Tot respectul pentru deghizarea ta în sirenă, care i-a păcălit probabil și pe experți, și felul desăvârșit în care ai aranjat cutele cearșafului încât să pară valuri. Pentru o clipă am crezut chiar și eu. Noroc cu secretul pe care mi l-a spus cu limbă de moarte marele oceanograf Cousteau: Băiete, frumusețea sirenelor trezește evlavie în cel mai sceptic suflet, dar e departe de a atinge perfecțiunea: privește, sărmanele, cum le lipsește jegul răpănos din tălpi. Also, curul tău trădează un dezinteres de neiertat față de palindroamele din sanscrită. 2/10 n-aș fute și dacă chiar ai fi sirenă, n-aș putea.
La naiba, Pizdezdemona Curînceață! De ce microbretonul tău e făcut cu cremă de ghete? De ce ai bucile difuze ca nucleii de procariote? Vrei să-mi faci pula  să se simtă mioapă? Vrei să-mi reduci geniala prestație sexuală la ah da întrucâtva armăsarule ăsta e vag locul simt aproximativ plăcere? Vrei să lași în veceul domestic căcați neclari și vaporoși ? Eu nu. 1/10 nu mă văd futând-o.
Voi, mănunchi de târfe, întruchipați ce e mai abject la  femei. Nu doar că nu sunteți suficient de independente financiar cât să vă cumpărați fiecare propria acadea, întru desfătare zaharicoasă și neatârnare, dar nu aveți nici măcar suficientă încredere cât să o lingeți alternativ, ci vă agățați amândouă de băț ca niște tălanițe fomiste care se înjunghie pe la spate. Also, bruneto, deși ai țâțele mari nu trebuia să le închiriezi unui combinat siderurgic - deja se ridică un nor de smog rozaliu din pieptul tău. Încă o dovadă dezamăgitoare de prost management. 5/20 în total.
Mă exasperează nonșalanța cu care zâmbești ca o curcă sapocară când vezi bine că te-ai proțăpit la baza scărilor, blocând o cale prețioasă de acces? Tu ai examinat măcar în treacăt planul de evacuare al clădirii? Să nu mai vorbim de felul în care văduvești de lumină plantele din spatele tău, lăsând planeta să moară din cauza efectului de seră. Să te străpungă dracii cu furci în născătoare, cutră antiecologistă, cu tot cu sânii și abdominalii tăi care profilează o pulăcucoaie la scară mare pe sub tricou. 4/10 meduza ta va rămâne amorțită, șovârnoaga ta neconsolată de mătărângă iar amorul nostru ca minutele în rețea ale unei mute cu telefon mobil: neconsumat.
Problemelor trebuie să le ții piept, învaginata mea subretă, nu cur. De ce ții camera ca pe un sicriu cu puli de hamsteri? Cum vrei să menții stabilitatea imaginii la o un timp de expunere atât de mare fără un suport stabil? De ce pe raftul de lângă patul tău nu stă cartea de temelie a oricărei soții iubitoare și sănătoase moral, Biblia? 1/10 te-aș fute doar când îți vei procura o cameră într-un spațiu de coordonate rectilinii; nu vreau să fac rău de mare în pizda ta.
Crede-mă, față de păpușă (adică la fel de lipsită de mușchi de expresie), iubesc problemele aplicate de geometrie la fel de mult ca tine și îmi place cum ai trasat exact bisectoarea cu șnurul de la tanga, dar nu vei demonstra niciodată așa teorema lui Pizdagora. 3/10 - deși am pula ca un obuz unghiul din gura ta mă face obtuz.

marți, 31 iulie 2012

amvisatunde

am visat unde eram acasă în țara muntenia
unde munții întră-n dealuri dealurile în câmpie
ca o mână păroasă pe sub chiloții unei fetișcane
unde serile miros a bere stătută a lac
de cutie de table

 fast-forward pe ecran apar dungi orizontale
mă mișc ridicol de repede doi pași înainte
îi retrasez perfect înapoi de câteva ori
sunt în autogară săndica nebuna are o poală dă sute
dân alea dă fier le zornăie până face migrene la pizdă
să pișă pă ea cât dă bogată e urlă ca o paceaură
ce-mi aruncați irațiaidreacu mărunțiș ca la milogi
nu înțeleg care și dă ce fură mânerele alea atârnate dă bări
mă ghemuiesc lângă burduf la curbe mă strânge dă cur

alexandru e în stație căpățânos și cu mers de cowboy
s-a născut cu picioarele invers pesamosca s-a muncit
doi ani să i le pună la loc doar ca să fie bulangiu
să nu putem să intrăm la el la fotbal rupem capul
păpușii lu' sorsa uite cum avem și minge
închide și deschide ochii rostogolindu-se prin iarbă
șut șiiiiiiiiiiiiiiiiiiii


mirosea a vrejuri otrăvicioase de roșii
a frunze arse și-a ouă jumeri în untură
m-am întors pe jos acasă urmând cojile de semințe
mi-am pus ciorbă de cartofi acrită cu aguridă
dumicați de pâine-n ciorbă, coltuc de pâine alături
n-o mânca goală mai pune pâine să ție dă foame
se răstește aievea bunica - și are urjume în cozile albe.

luni, 30 iulie 2012

furtunădeiarnă



întâi amorțești
apoi 
ești a morți
 
tu boală o să mă înveți
cât de plastilină sunt
frământ batonul brun cu cel albastru
împung cu creionul în coca murdară
ca o gălușcă învelită în ziar
asteroid bun de înșirat pe ață
tu o să mă înveți să-mi privesc degetele în lumină
tu o să mă înveți să am pleoape ca un cer roșu
și să pândesc perdelele fluturând

eu am să trec prin tine ca printr-o furtună de iarnă.

doișpedooșapte

au început să ude străzile cu apă melcii
amăgiți se târăsc spre mijlocul șoselei
pe linii albe
închide geamul
adormi lângă mine hard-diskul va toarce ca o bunică
ledurile verzi vor pâlpâi adevărat grăiesc ție
îți voi căuta alunițele și le voi învăța
mințindu-mă că o fac ca să te deosebesc
de geamăna ta malefică

și cochiliile trosnesc.

sâmbătă, 28 iulie 2012

Nadja - Radiance of Shadows

Dă play aici ca să asculți piesa în timp ce citești review-ul. În caz contrar, am să spun "you know whaddamsayin" la fiecare cinci cuvinte fără să fac referință la playtime.

Ce este acest cârnat cu broderii naționale? ------->

Aceasta, dragii moșului, este discografia trupei Nadja din Toronto, Canada. Ca orice trupă de metale oculte, riscul ca membrii să se fută între ei este considerabil. Iar la Nadja nu e un risc, e o certitudine HAHAHAHAH V-AM PUS ÎN MINTE IMAGINI CU POPONARI CARE ICNESC ÎN TIMP CE ÎȘI BAT IAHNIA ÎN CUR PENTRU SATAN pentru că membrii trupei sunt soț și soție. Și dacă Ștefan cel Mare făcea câte o mânăstire pentru fiecare luptă și copil ilegitim, atunci Nadja face un album după fiecare futai. Majoritatea albumelor par înregistrate în baie la dușul de după și, ca orice lucru pe care îl faci în baie o dată la 2-3 zile, sunt căcat.

Muzica 

Legenda urbană zice că maimuțele pot scrie din greșeală ceva de Shakespeare dacă ar tasta un pizdilion de zile. Dar a) Nadja a încercat mai din greu decât maimuțele b) metalul drone nu e o chestie așa dăjteaptă ca Shakespeare. 
TL;DR: E FANTASTICĂ. Dar trebuie să o lași să fie fantastică. Trebe musai căști decente, sau genul ăla de mediocritate cinstită de A4Tech. Trebuie să fii făcut sandviș între ele, altfel vraja se rupe. Deci NU BOXE, pentru că nu poți face un sandviș cu felii de pâine aflate în orașe diferite.
Dacă nu ești genul care să se uite în undele apei până adoarme și cade rostogol în baltă, care să urmărească cum se deșiră norii sau să se holbeze în pizdă până când primești mesaj de despărțire de la ea din Insulele Cook și constați că a lăsat în loc doar un pepene magistral sculptat, atunci drone-ul nu e de tine, și nici albumul ăsta. Pentru că va fi repetiție, și va folosi contraceptive, așa că n-o să aibă o fiică numită Învățătură (CEL MAI PARADOXAL NUME ȚIGĂNESC POSIBIL EVAR). Dar dacă e de tine, te va lăsa privind fix și aproape salivând, cu o lacrimă în colțul ochiului la ciorapul tău de labă, în timp ce gândești "E CEL MAI FRUMOS LUCRU DIN LUME E ESENȚA MEA STATORNICITĂ ÎN ETERN".

Instrumentele aproape că nu contează. Bassul distorsionat și cumva în fierbere domină mixul OK (probabil că au plătit un profesionist din banii de pe celalte albume; și să le fi vândut cu 1 cent bucata și ar fi strâns). Vocalele și zgomotele reverberate miros a shoegaze - au ceva de picătură chinezească minus the nuissance alunecând răcoros și dulce pe tunelul spiralat al urechii.
7 pentru măiestrie instrumentală; nimic făcut teribil de greșit, dar nici nu e loc de virtuozitate în gen.
Ceea ce contează însă e soundscape-ul. Piesajul de sunet. Piesa pe care  probabil că o asculți acum YOU KNOW WHADDAMSAYIN' e cel mai bun exemplu. Miroase a oraș post-apocaliptic post-industrial în care virezi colete post-restant unor ființe post-umane, în care rămâi înțepenit după ce te lovești de zidul ăsta de sunet fabulos. Aerul pare 90% fum de țigară; te simți ca într-o acuarelă peste care cineva tocmai a turnat apă. Compoziția e inteligentă - snare-urile și acordurile 7th mari cât casa dau un aer ciudat de jazz pe care se tânguie Baphomet; un fel de Bohren mai hardore - spre deosebire de majoritatea trupelor de drone, care compun bând o bere în timp ce o țestoasă se târăște pe grif și una pe corzi - vezi piesele mai puțin reușite de la Sun o))). Vocalele sunt între cântec de leagăn, șoaptă de maniac și declarații de iubire tomnatice ale unei curve vlăguite. Adică fix ce trebuie. Mie, cel puțin, îmi trezesc vise semi-plăcute din copilărie; starea aia în care orice țeavă ruginită e un intestin monstru și o ușă deschisă e o aventură, și vedeam pixelii jocurilor video aievea. Coperta e supergenerică, arată a brazi fotografiați din poziția doggy decupați cu foarfeca dintr-un polariod și se potrivește cu atmosfera albumului ca pula în yală când rămâi închis pe dinafară. Meh, detalii...
10, da ați auzit bine, pentru compoziție și soundscape.

Merge cu


o juma de pahar de suc de vișine sau cireșe amare răcit ca dracu', din care să mai ronțăi încă cuburi dulci de gheață peste care torni vodcă până amorțești. fugi în cel mai mărginaș și industrial cartier, așteaptă să geamă fabricile și să iasă abur ca dintr-o spinare nădușită and you're good to go. Pentru puncte bonus, ghemuiește-te într-o scară de bloc și învelește-te cu păturica preferată. Nu ești suficient de trv dacă nu ai una. În loc de ultima piesă care suge brut, pune Woodland Cathedral.

Deci 8,5 / 10. Merită pupat pe amândoi obrajii apoi lăsat singur fără ciorapi în camera mobilată doar cu tocuri de ușă, apoi bandajat afectuos.
Puteți ajuta artistul să nu devină o târfă mainstream tăindu-i fondurile de marijuana și descărcând ilegal de aici.

De ce mâncăm pernițele Viva ca pe snacksuri când teoretic sunt cereale și ar trebui înmuiate în lapte?

vineri, 27 iulie 2012

nu sunt copil nu sunt copil

du-mă tată în țara de înghețată
unde bățul e piciorul ieșind din fustă plisată 

pula mea e o țeavă de panzer sunt hotărât ca o piatră în cădere
voi fute viforos mă ciocoflenderilor ca niște riffuri de amon amarth
o trântesc în pat rup hainele de pe ea apoi le cos la loc
să vadă că sunt și pasional și îndemnânatic la treburi casnice
"ce copil ești" - nu sunt copil nu sunt copil dar te rog în drumul spre pulă
nu-mi sufla în burtică
îmi adun puterile apoi le concentrez în chakra muladhara
într-un vârtej de poziții sus sus jos jos stânga stânga dreapta dreapta
B A select start sunt șmecheria dovedită sunt iepurașul duracell
cu un morman de iepuri leșinați alături nu sunt copil
nu sunt copil strâng din degetele de la picioare
o lumină mare și explozivă și albă și mare
din care bruce willis nu sare

-

își fumează țigara de după îmi ronțăi bonibonul de după
e mândră că încă am un 1UP și spread gun.