Nadja - Radiance of Shadows

Dă play aici ca să asculți piesa în timp ce citești review-ul. În caz contrar, am să spun "you know whaddamsayin" la fiecare cinci cuvinte fără să fac referință la playtime.

Ce este acest cârnat cu broderii naționale? ------->

Aceasta, dragii moșului, este discografia trupei Nadja din Toronto, Canada. Ca orice trupă de metale oculte, riscul ca membrii să se fută între ei este considerabil. Iar la Nadja nu e un risc, e o certitudine HAHAHAHAH V-AM PUS ÎN MINTE IMAGINI CU POPONARI CARE ICNESC ÎN TIMP CE ÎȘI BAT IAHNIA ÎN CUR PENTRU SATAN pentru că membrii trupei sunt soț și soție. Și dacă Ștefan cel Mare făcea câte o mânăstire pentru fiecare luptă și copil ilegitim, atunci Nadja face un album după fiecare futai. Majoritatea albumelor par înregistrate în baie la dușul de după și, ca orice lucru pe care îl faci în baie o dată la 2-3 zile, sunt căcat.

Muzica 

Legenda urbană zice că maimuțele pot scrie din greșeală ceva de Shakespeare dacă ar tasta un pizdilion de zile. Dar a) Nadja a încercat mai din greu decât maimuțele b) metalul drone nu e o chestie așa dăjteaptă ca Shakespeare. 
TL;DR: E FANTASTICĂ. Dar trebuie să o lași să fie fantastică. Trebe musai căști decente, sau genul ăla de mediocritate cinstită de A4Tech. Trebuie să fii făcut sandviș între ele, altfel vraja se rupe. Deci NU BOXE, pentru că nu poți face un sandviș cu felii de pâine aflate în orașe diferite.
Dacă nu ești genul care să se uite în undele apei până adoarme și cade rostogol în baltă, care să urmărească cum se deșiră norii sau să se holbeze în pizdă până când primești mesaj de despărțire de la ea din Insulele Cook și constați că a lăsat în loc doar un pepene magistral sculptat, atunci drone-ul nu e de tine, și nici albumul ăsta. Pentru că va fi repetiție, și va folosi contraceptive, așa că n-o să aibă o fiică numită Învățătură (CEL MAI PARADOXAL NUME ȚIGĂNESC POSIBIL EVAR). Dar dacă e de tine, te va lăsa privind fix și aproape salivând, cu o lacrimă în colțul ochiului la ciorapul tău de labă, în timp ce gândești "E CEL MAI FRUMOS LUCRU DIN LUME E ESENȚA MEA STATORNICITĂ ÎN ETERN".

Instrumentele aproape că nu contează. Bassul distorsionat și cumva în fierbere domină mixul OK (probabil că au plătit un profesionist din banii de pe celalte albume; și să le fi vândut cu 1 cent bucata și ar fi strâns). Vocalele și zgomotele reverberate miros a shoegaze - au ceva de picătură chinezească minus the nuissance alunecând răcoros și dulce pe tunelul spiralat al urechii.
7 pentru măiestrie instrumentală; nimic făcut teribil de greșit, dar nici nu e loc de virtuozitate în gen.

Ceea ce contează însă e soundscape-ul. Piesajul de sunet. Piesa pe care  probabil că o asculți acum YOU KNOW WHADDAMSAYIN' e cel mai bun exemplu. Miroase a oraș post-apocaliptic post-industrial în care virezi colete post-restant unor ființe post-umane, în care rămâi înțepenit după ce te lovești de zidul ăsta de sunet fabulos. Aerul pare 90% fum de țigară; te simți ca într-o acuarelă peste care cineva tocmai a turnat apă. Compoziția e inteligentă - snare-urile și acordurile 7th mari cât casa dau un aer ciudat de jazz pe care se tânguie Baphomet; un fel de Bohren mai hardore - spre deosebire de majoritatea trupelor de drone, care compun bând o bere în timp ce o țestoasă se târăște pe grif și una pe corzi - vezi piesele mai puțin reușite de la Sun o))). Vocalele sunt între cântec de leagăn, șoaptă de maniac și declarații de iubire tomnatice ale unei curve vlăguite. Adică fix ce trebuie. Mie, cel puțin, îmi trezesc vise semi-plăcute din copilărie; starea aia în care orice țeavă ruginită e un intestin monstru și o ușă deschisă e o aventură, și vedeam pixelii jocurilor video aievea. Coperta e supergenerică, arată a brazi fotografiați din poziția doggy decupați cu foarfeca dintr-un polariod și se potrivește cu atmosfera albumului ca pula în yală când rămâi închis pe dinafară. Meh, detalii...
10, da ați auzit bine, pentru compoziție și soundscape.

Merge cu

o juma de pahar de suc de vișine sau cireșe amare răcit ca dracu', din care să mai ronțăi încă cuburi dulci de gheață peste care torni vodcă până amorțești. fugi în cel mai mărginaș și industrial cartier, așteaptă să geamă fabricile și să iasă abur ca dintr-o spinare nădușită and you're good to go. Pentru puncte bonus, ghemuiește-te într-o scară de bloc și învelește-te cu păturica preferată. Nu ești suficient de trv dacă nu ai una. În loc de ultima piesă care suge brut, pune Woodland Cathedral.

Deci 8,5 / 10. Merită pupat pe amândoi obrajii apoi lăsat singur fără ciorapi în camera mobilată doar cu tocuri de ușă, apoi bandajat afectuos.
Puteți ajuta artistul să nu devină o târfă mainstream tăindu-i fondurile de marijuana și descărcând ilegal de aici.

De ce mâncăm pernițele Viva ca pe snacksuri când teoretic sunt cereale și ar trebui înmuiate în lapte?