câmpina

bâzâit de albine peste pepeni
pereți cu nume love plus și egal
liceence cu vipușcă-n crăpătura fustei
fumând furiș în spate la ferometal

cutii cu discuri de vinil topite în fața unei case cu grifoni
și trandafiri de fier forjat, crăpată, strânsă numa-n iederă
și flori de castan printre casete de atari 2600 și jaluzele
un nu te supăra frate cu pioni spălăciți jaluzele cu ațe putrede
sfert de carte pătată cu gem “radu merișor nu a scris decât o poezie
în liceu s-a fâstâcit când i-au găsit-o la sfârșitul caietului șoricelul panait
mi-e amic neprețuit căci în pielea-i de cartof stă ascuns un filozof”

un imperiu de pisici întinse la soare mestecându-l cu ochii mijiți
o hoardă de aur – risipită – de monede de-o sută
o escadrilă de samare de ulm, de mâțișori de plută
o federație klingonă de guguștiuci ce-aleg stafide din corn, liniștiți
cu dunga aia în jurul gâtului sfidând ghilotina și bastilia

trotuarul sclipește – în asfalt au pus mică
și fug înspre gară, e unu și mi-i că
pierd trenul de cluj careva
săzică.